Din ceea ce am vorbit de una singura în primele părți ale acestui articol ( că oricum ăia de la CanCan and Co. n-or să belească ochii la ce scriu io pă blog și chiar dacă or să belească, banu’ face legea) se desprinde o idee foarte importantă: în România presa de responsabilitate socială este ”sublimă, dar lipsește cu desăvârșire” și cel mai rău e că nimănui nu-i pasă.
Orice regim ar guverna presa română, acesta nu este unul de responsabilitate socială, ci o ciulama de liberalism și paternalism care pute de la o poștă până la nasucul nesimțit al Parlamentului. Dacă Parlamentul e atât de nesimțit precum vă povestesc, eu zic să propunem noi ăștilalți, care mai suntem încă sănătoși la bibilică, schimbarea denumirii de mass-media în mass-îndobitocire, mass-ciumpălăcire, sau mass-cocalarizare ori mass-manelizare. Oricare dintre aceste noi denumiri sunt mai actuale decât mass-media. Sună mișto, nu?
S`auzim de bine! 